marți, 23 iunie 2009

azi

am revenit la romantic fm, ocazie cu care ziua mi-a devenit "ziua portishead"

exemplu, pe repeat:

vineri, 19 iunie 2009

miercuri, 17 iunie 2009

Happy pentru copilasii de la Iasi

Astazi am primit de la Vio, my friend-ex boss de la Nord-Est de la Iasi asta:

Premiul pentru Debut i-a fost acordat Alinei Iosub şi Violetei Cincu, de la CuzaNet, agenţie de presă a studenţilor la jurnalism de la Universitatea Ioan Cuza din Iaşi, pentru materialul "Oameni care au o singură dorinţă: să nu moară în întuneric". La aceeaşi categorie a mai fost premiat şi George Gurescu, tot de la CuzaNet, pentru "Ultimele Bocitoare".

De pe Mediafax, de la Ziua Agentiilor de presa

Bravoooo, CuzaNet, copilasilor de la Iasi, celor care ii coordoneaza. I'm proud I was/learned there...

joi, 11 iunie 2009

Intr-un final reusesc

De doua zile ma chinui sa fac si aici recomandarea care pe Facebook a sunat asa:

"after park... after book-hunting ;)) ... dupa un text frumos, amplu si reusit, "Agentul Romaniei", by Ana-Maria Onisei, in Esquire de iunie - o altfel de poveste, un "altfel" de Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la Haga..."

Dar poate e mai bine asa, pot sa trec la recomandari si un text-avanpremiera altfel pentru filmul "Politist, adjectiv", asa cum l-a vazut autoarea textului din Esquire, Ana-Maria Onisei.

Asadar, de citit: Text message - Poliţist, adjectiv .

marți, 9 iunie 2009

HELP

Anunt primit aseara de la Andreuta, si acum sunt in stare de shoc:

Buna, fosta noastra colega, Raluca Barbulescu are nevoie de sprijinul nostru. De curind a descoperit o tumora hepatica si are nevoie de trasnsfuzie de singe. Daca aveti grupa 01 pozitiv si doriti sa o ajutati sunati la 0721963342- Maria Raluca. Si va rog trimiteti si la altii. Merci.

Eu am B3, insa daca dintre cei care se mai opresc pe aici, exista cineva care poate sa faca ceva pentru Raluca, o tipa super care tot strange din dinti la incercarile pe care i le ofera viata, pliz do...Multumesc.

duminică, 7 iunie 2009

doar...

“Copil, hai, capul sus, eu cred in tine. Orice ar fi, o sa fie bine, sunt aici” – imi spunea vocea calda pe care o simteam ca pe o mana invizibila care ma prindea din zborul spre “in jos” si ma aseza inapoi in picioare...de cele mai multe ori fara sa spun eu nimic, cum ca ar fi ceva in neregula...desi de cele mai multe ori era asa cum simtea...

Atunci cand iti dispar oameni dragi din viata, te intrebi “de ce? de ce el/ea? de ce tie? de ce tu?”. Uneori spui ca nimic nu va mai fi la fel, ca viata ta nu va mai fi la fel fara...si nu va mai fi, insa mereu esti nevoit sa inveti sa traiesti asa, sa transformi ce era in ceva nou, sa iti devina parte din tine si din viata ta altfel...ca sa nu ii pierzi de tot...


@ home, dupa o vizita la locul care imi aminteste de fiecare data ca vocea calda, mana intinsa si zambetul (fizic) pe care cautam sa-l provoc intotdeauna pentru ca imi placea acolo, s-a transformat in ingerul meu (asa vreau sa cred, ori mai bine spus asa simt ), un sprijin invizibil care cumva e inca acolo...

marți, 2 iunie 2009