De fiecare data cand aud melodia asta ma gandesc la tata.
In tineretile mele (acum muuuulta vreme) melodia asta era difuzata des la radio. Spre disperarea mea, pentru ca tata dadea radioul la maxim atunci cand incepea cantecelul. Apoi tata si-a cumparat o caseta, pe care era si melodia cu pricina, de altfel singura caseta pe care si-a cumparat-o lui (restul mi le lua mie, ca sa ma faca fericita). Si caseta 7 seconds, asa cum o numeam eu a cantat multa vreme pe repeat. Si cum pe vremea aia nu aveam telecomanda de back sau rewind, faceam operatiunea asta manual: rewind de pe buton, apoi play, apoi stop, apoi iar rewind si tot asa (si bineinteles, eu eram aia care facea toate procedurile, pana cand m-am apucat si i-am inregistrat o caseta numai cu melodia asta, de la un cap la celalalt).
Si cum tata nu stie nici engleza, nici franceza, ci numai un pic de rusa, dar nu prea ajuta la acest capitol, uneori ma punea sa-i traduc versurile, din care nici eu nu intelegeam chiar tot, pentru ca vorba aia, era un amestec de limbi. Ii traduceam cate ceva si il vedeam cum simte melodia. Se schimba la fatza, i se schimba privirea, era altfel.
Iar mai tarziu, atunci cand am inceput sa simt si eu altfel muzica, am constatat ca de fapt imi place. Si ca melodia asta o sa-mi aminteasca toata viata de tata :) .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu